Rugăciunea care trebuie spusă zilnic de fiecare mamă, pentru binecuvântarea copiilor! Dacă te rogi permanent pentru copiii tăi, dacă îi binecuvintezi, în loc să-i blestemi, vei avea și roade alese!

„Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Tale Maici, auzi-mă pe mine, nevrednica roaba Ta (numele). Doamne, în milostiva Ta stăpânire sunt copiii mei (numele): miluieşte-i şi mântuieşte-i, pentru numele Tău.

Doamne, iartă-le lor toate greşelile cele de voie şi cele fără de voie pe care le-au săvârşit înaintea Ta. Doamne, povăţuieşte-i la calea cea adevărată a poruncilor Tale şi luminează-le înţelegerea cu lumina lui Hristos, spre mântuirea sufletului şi tămăduirea trupului. Doamne, binecuvântează-i în casă, la şcoală, pe drum şi în tot locul stăpânirii Tale.

Loading...

Doamne, păzeşte-i sub acoperământul Tău cel sfânt de glonte, de sabie, de otravă, de foc, de molimă şi de moartea năprasnică. Doamne, apără-i pe ei de toţi vrăjmaşii cei văzuţi şi cei nevăzuţi, de toate necazurile, relele şi nenorocirile.

Doamne, tămăduieşte-i de toată boala, curăţeşte-i de toată întinăciunea şi uşurează-le pătimirile sufleteşti. Doamne, dăruieşte-le harul Duhului Tău Sfânt spre viaţă îndelungată, sănătate şi curăţie, întru toată buna credinţă şi dragostea, în pace cu cei de aproape şi cei de departe. Doamne, înmulţeşte-le şi întăreşte-le puterile minţii şi ale trupului, pe care le-au primit în dar de la Tine, binecuvântându-i, dacă va plăcea înaintea Ta, spre viaţă de familie evlavioasă şi naştere de prunci cinstită.

Doamne, dăruieşte-mi mie, nevrednicei şi păcătoasei roabei Tale (numele) binecuvântare părintească pentru copiii mei, care sunt robii Tăi, în vremea cea de acum a dimineţii (zilei, nopţii), pentru numele Tău, pentru că împărăţia Ta este veşnică şi atotputernică. Amin.”

Rugăciunea părinţilor, dar mai ales a mamei, deoarece se face din inimă şi cu durere, este repede auzită. Atunci când eram în Schitul Ivirului, a venit la mine un tânăr. Era plecat de la părinţi şi umbla prin Halkidiki.

Aici s-a lipit de un grup de închinători care veneau în Sfântul Munte şi astfel a venit şi el împreună cu aceia. Era ateu, hulitor şi foarte obraznic. Avea o inteligență diavolească şi nu credea în nimic. Îi înjura pe toţi, mici şi mari. L-am luat cu binişorul şi l-am adus cât de cât pe calea cea bună. L-am şi tuns chiar, pentru că avea părul lung. „Ascultă, îi spun, ai o mamă binecuvântată. Rugăciunile ei te-au adus aici”.

„Da, Părinte, îmi spune acela. Umblam prin Halkidiki şi nici eu nu mi-am dat seama cum am ajuns aici”.

„Dacă va afla mama ta că ai venit aici în Sfântul Munte și te mai vedea și tuns, foarte mult se va bucura”. „Dar de unde știi, părinte? Într-adevăr, se va bucura mult mama mea când mă va vedea așa schimbat”. Dumnezeu l-a împins când dintr-o parte, când din alta, până l-a adus la „meșter”. Câtă rugăciune trebuie să fi făcut sărmana lui mamă!

Bătrânul vorbea neîncetat despre rugăciune şi înţelegeam că nu avea în vedere o încercare formală şi sporadică, ci una profundă şi permanentă. Odată, vorbind despre problema unei mame, cunoştinţa noastră comună, mi-a zis:

‒ Copilul are o problemă lăuntrică. De aceea se poartă aşa. Copilul e bun şi n-ar vrea să facă ce face, dar ceva îl obligă, ceva îl înrobeşte. Aceasta nu se corectează cu raţiunea. Nu-l poţi convinge cu sfaturi, nici să-l constrângi cu ameninţări, fiindcă va face taman pe dos. Poate să se facă şi mai rău, poate să rămână aşa, dar poate să şi scape.

Şi, ca să scape, trebuie ca mama lui să se sfinţească. Are nevoie, pentru a se izbăvi, de un om sfânt lângă el, care să-i arate multă dragoste, care să nu-i ţină predici, nici să-l înspăimânte, ci să ducă o viaţă sfântă. Şi copilul, văzându-l, va vrea să fie ca el. Mai presus de toate, are nevoie de un om care să se roage mult. Rugăciunea face minuni. Mama nu trebuie să se limiteze la mângâierea fizică a copilului ei, ci să ajungă la mângâierea duhovnicească a rugăciunii.

Când îl mângâie fără să se roage, copilul întinde mâinile şi-şi respinge mama. Când, însă, fără să-l mângâie fizic, mama se roagă fierbinte pentru el, atunci copilul va simţi în sufletul lui o mângâiere duhovnicească inexplicabilă, care-l va atrage spre mama sa. Mama, în rugăciunea ei, trebuie să strălucească asemeni unei făclii. Să se roage în tăcere, cu mâinile întinse spre Hristos, pentru ca El să-i îmbrăţişeze, tainic, copilul.

Loading...